Cifra de afaceri: definiție, calcul și impact asupra companiei

Cifra de afaceri este unul dintre cei mai importanți indicatori financiari ai unei firme. Ea arată totalitatea veniturilor obținute din activitatea de bază: vânzarea de produse, prestarea de servicii sau executarea de lucrări, într-o anumită perioadă, de obicei un an calendaristic.

De multe ori cifra de afaceri este confundată cu profitul, chiar dacă cele două sunt lucruri foarte diferite. Profitul este ceea ce rămâne după scăderea cheltuielilor din venituri, în timp ce cifra de afaceri reflectă doar volumul total al vânzărilor și serviciilor. Acest indicator este utilizat pentru:

• măsurarea dimensiunii și a potențialului de creștere al companiei;
• compararea cu alte firme din același sector de activitate;
• stabilirea obligațiilor fiscale (înregistrarea în scopuri de TVA, regimul de micro-întreprindere sau impozit pe profit).

Pentru antreprenori și contabili, cifra de afaceri este un reper esențial. Ea arată cât a produs firma din activitatea curentă, indiferent de costuri.

Cum se calculează cifra de afaceri?

Definiția legală a cifrei de afaceri se regăsește în OMFP 1802/2014 privind reglementările contabile, care precizează că aceasta reprezintă veniturile din vânzarea produselor, prestarea serviciilor și executarea lucrărilor, diminuate cu reducerile acordate și TVA-ul aferent. În paralel, Codul Fiscal (Legea 227/2015, art. 310 și art. 316) stabilește pragurile de cifră de afaceri pentru scutirea sau înregistrarea în scopuri de TVA.

Formula de calcul este simplă: Cifra de afaceri = Total venituri din vânzări (fără TVA) + Venituri din servicii (fără TVA)

Această formulă se aplică indiferent de perioada analizată – lună, trimestru sau an:

• Lunar: se însumează toate veniturile înregistrate în facturi, excluzând TVA-ul.
• Trimestrial: se adună cifrele de pe 3 luni consecutive.
• Anual: se însumează veniturile totale pentru cele 12 luni sau pentru anul fiscal.

Spre exemplu, în cazul unui mic magazin de cartier care are în medie vânzări de 1.000 lei pe zi vom obține următoarele cifre:

• Cifră de afaceri lunară (30 zile): 1.000 x 30 = 30.000 lei
• Cifră de afaceri anuală: 30.000 x 12 = 360.000 lei

Aceasta este cifra de afaceri anuală, fără TVA. Dacă magazinul ar aplica TVA 21%, totalul facturat ar fi mai mare (435.600 lei), dar pentru calculele fiscale cifra de afaceri rămâne 360.000 lei.

Ce se include și ce se exclude din cifra de afaceri?

Pentru a evita erorile, este esențial să știm exact ce se ia și ce nu se ia în considerare la calculul cifrei de afaceri.

În cifra de afaceri se includ toate veniturile rezultate din activitatea curentă a firmei: vânzarea produselor finite, a mărfurilor sau a semifabricatelor, precum și veniturile obținute din prestarea de servicii, fie că este vorba despre abonamente, servicii de mentenanță ori consultanță. De asemenea, se adaugă veniturile din lucrări executate pentru terți.

În schimb, anumite elemente trebuie excluse, chiar dacă apar în contabilitate. TVA-ul facturat clienților nu se consideră venit propriu, ci sumă colectată pentru stat. La fel, subvențiile pentru investiții nu fac parte din activitatea de exploatare și nu intră în calcul. Veniturile financiare precum dobânzi sau diferențe pozitive de curs valutar nu se includ. De asemenea se exclud  veniturile din dividende, despăgubirile, penalitățile sau veniturile cu caracter excepțional.

Din perspectivă contabilă, cifra de afaceri este constituită din veniturile aferente exploatării, evidențiate în conturile din clasa 7, respectiv acelea care reflectă vânzarea de produse, mărfuri sau prestarea de servicii. Nu se includ veniturile provenite din activitatea financiară sau veniturile extraordinare, întrucât acestea nu exprimă rezultatele activității curente ale entității. În practica raportărilor financiare, cifra de afaceri netă apare distinct în contul de profit și pierdere, conform prevederilor OMFP nr. 1802/2014.

În cazul vânzărilor în valută, acestea se includ în cifra de afaceri la valoarea în lei calculată la cursul de schimb BNR din ziua înregistrării operațiunii, ceea ce asigură uniformitatea raportării. Să presupunem că o firmă de turism din Brașov vinde pachete în valoare de 10.000 euro către clienți din Germania. În contabilitate, venitul trebuie înregistrat în lei la cursul BNR din ziua emiterii facturii. Dacă, în data respectivă, cursul este 1 euro = 4,95 lei, cifra de afaceri va include 49.500 lei.

Ulterior, chiar dacă la încasare cursul diferă (de exemplu, 4,98 lei), diferența pozitivă de 300 lei nu intră în cifra de afaceri, ci se înregistrează ca venit financiar separat.

Cifra de afaceri: clasificare

Deși în limbajul comun vorbim aproape întotdeauna despre cifra de afaceri anuală, există mai multe forme utile în analiză. Fiecare dintre ele răspunde unei nevoi diferite – de la obligații fiscale la planificare strategică.

Cifra de afaceri totală

Reprezintă veniturile brute obținute din toate activitățile operaționale ale companiei, înainte de deducerea cheltuielilor. Este indicatorul cel mai utilizat în raportările oficiale și în determinarea pragurilor fiscale.

Cifra de afaceri medie

Se calculează împărțind totalul veniturilor la numărul de luni sau trimestre analizate. Acest tip de calcul este util pentru a compara evoluția lunară și pentru a construi proiecții realiste privind creșterea sau sezonalitatea afacerii.

Cifra de afaceri critică (pragul de rentabilitate)

Indică nivelul minim al veniturilor necesar pentru acoperirea cheltuielilor fixe și variabile. Dacă veniturile sunt sub acest prag, compania înregistrează pierderi. Odată depășit, firma începe să genereze profit, ceea ce îl face un indicator esențial în planificarea financiară.

Cifra de afaceri marginală

Arată venitul suplimentar obținut prin vânzarea unei unități în plus dintr-un produs sau serviciu. Este utilizată mai ales în analiza eficienței afacerii, în optimizarea costurilor și în fundamentarea politicilor de preț.

În practică, fiecare tip de cifră de afaceri răspunde unei nevoi diferite: un antreprenor urmărește cifra totală de afaceri pentru obligații fiscale, cifra de afaceri medie pentru planificare și cash-flow, pragul critic pentru sustenabilitate, iar cifra de afaceri marginală pentru realizarea unor strategii de creștere sau optimizarea costurilor.

Praguri legale și fiscale în România

Cifra de afaceri are un impact direct asupra obligațiilor fiscale. Pragurile stabilite prin Codul Fiscal sunt actualizate periodic, iar în 2025 au fost operate modificări importante.

Începând cu 1 septembrie 2025, plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA crește de la 300.000 lei la 395.000 lei (aproximativ 88.500 euro la cursul BNR). O firmă care depășește acest prag este obligată să se înregistreze ca plătitoare de TVA în termen de 10 zile de la data depășirii, conform art. 310 și 316 din Codul Fiscal.

De exemplu, un PFA cu activități de design sau o mică afacere de familie care, până la 31 august 2025, a înregistrat venituri de 290.000 lei se afla sub plafonul aplicabil la acea dată (300.000 lei). Dacă în luna septembrie, după intrarea în vigoare a noii limite, încasează venituri care duc totalul anual peste 395.000 lei, acesta trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA până cel târziu la 10 octombrie 2025.

În ceea ce privește regimul microîntreprinderilor, art. 47 din Codul Fiscal stabilește două cote de impozitare: 1% pentru firmele care au cel puțin un angajat și 3% pentru cele fără angajați. Limita maximă pentru încadrarea ca microîntreprindere este de 250.000 euro cifră de afaceri anuală (echivalentul în lei la cursul de schimb). Dacă acest plafon este depășit, compania va trece la impozit pe profit, cu cota standard de 16%, începând cu trimestrul fiscal următor depășirii.

Așadar, dacă un SRL depășește pragul de 250.000 euro în noiembrie 2025. Din trimestrul IV al aceluiași an, societatea este obligată să aplice impozitul pe profit de 16 % și să notifice modificarea către ANAF.

Cum să compari cifra de afaceri cu mediile din industrie

O cifră de afaceri analizată izolat nu oferă întotdeauna informații relevante. Pentru a înțelege mai bine poziția unei companii, este important să o raportezi la rezultatele obișnuite din sectorul de activitate. În România, repere utile se pot găsi în rapoartele publicate anual de Ministerul Finanțelor, în analizele PwC sau Coface, precum și în statisticile BNR. Aceste surse grupează datele pe coduri CAEN și le permit antreprenorilor să observe cum se situează în raport cu concurența directă.

O metodă simplă este să îți compari propria cifră de afaceri cu mediana sau cu intervalele de referință din codul CAEN aferent. De exemplu, o cofetărie de cartier (CAEN 1071) poate ajunge la aproximativ 450.000 lei pe an, nivel care se află deja foarte aproape de plafonul de înregistrare în scopuri de TVA. În schimb, un freelancer din IT (CAEN 6201) are, de regulă, venituri mai reduse, în intervalul 100.000 – 200.000 lei anual, ceea ce îl menține sub pragurile fiscale majore. Situația diferă semnificativ în retail: chiar și un magazin de dimensiuni mici (CAEN 4711) poate depăși cu ușurință 1.200.000 lei pe an, sumă care obligă trecerea la impozit pe profit.

Astfel de comparații sunt utile nu doar pentru a evalua performanța firmei, ci și pentru a înțelege dacă ritmul de creștere este unul normal în sector sau dacă există semnale că afacerea are nevoie de ajustări strategice. Pentru antreprenori, aceste repere pot fi și un argument în relația cu băncile, atunci când solicită credite, sau în cadrul negocierilor cu diverși investitori.

Un alt reper des folosit în analizele financiare este cifra de afaceri medie pe angajat. Acest indicator arată eficiența unei firme în raport cu resursele umane și se calculează prin împărțirea cifrei de afaceri totale la numărul mediu de angajați. De exemplu, într-un magazin de retail cu 10 salariați și o cifră de afaceri de 1.200.000 lei, rezultatul ar fi de 120.000 lei per angajat pe an. În domeniul IT, unde productivitatea este mai mare și costurile fixe sunt reduse, aceeași formulă poate genera valori de peste 200.000 lei per angajat anual. Astfel de comparații ajută antreprenorii să identifice dacă nivelul de eficiență al propriei echipe este competitiv față de standardele din industrie.

Cum influențează plățile cu cardul cifra de afaceri

În România, obiceiurile de consum se schimbă rapid. Tot mai mulți clienți preferă să plătească prin card sau telefon mobil. 

Studiile și literatura internațională arată că metodele electronice pot mări valoarea medie a tranzacțiilor față de numerar, datorită comodității și a unui „cost psihologic” mai mic al plății.

Pentru firme, acest lucru are un efect direct asupra cifrei de afaceri: acceptarea plăților electronice crește atât frecvența tranzacțiilor, cât și valoarea medie a coșului.

Un exemplu concludent în acest sens este un magazin de cartier din Cluj, care după achiziționarea unui terminal POS și a raportat o creștere de 20% a vânzărilor lunare în primele 6 luni. Motivul principal a fost fidelizarea clienților care altfel ar fi renunțat la cumpărături din lipsă de numerar.

Mai mult, încasările prin card sunt înregistrate direct în contul firmei, simplificând contabilitatea și raportările către ANAF. Astfel, antreprenorii pot urmări mai ușor evoluția cifrei de afaceri și pot lua decizii mai rapide.

Obțineți soluția de plată perfectă pentru afacerea dvs.

Profitați de o reducere de 10% la prima dvs. comandă atunci când completați formularul de mai jos!

De ce un terminal myPOS este soluția ideală pentru IMM-urile din România

Pentru afacerile mici și mijlocii, gestionarea rapidă și sigură a plăților este vitală, iar myPOS oferă soluții potrivite oricărei afaceri din România:

• încasări instant în contul IBAN dedicat, fără a aștepta zile întregi;
• taxe transparente și fără abonament lunar;
• compatibilitate cu Apple Pay, Google Pay și plăți contactless;
• opțiuni flexibile pentru PFA-uri, SRL-uri și afaceri de familie.

Un terminal POS myPOS nu înseamnă doar un instrument de plată, ci și o soluție de creștere a veniturilor. Prin integrarea plăților electronice, firmele pot atrage mai mulți clienți, pot crește cifra de afaceri și își pot consolida poziția pe piață. În plus, pot gestiona mai ușor și situațiile mai delicate, precum rambursările sau refuzurile la plată, aspecte explicate în detaliu în ghidul dedicat myPOS despre rambursare și refuz la plată.

Întrebări frecvente despre cifra de afaceri